Pădurea înseamnă oxigen.
Înseamnă Viață.
Un oraș nu poate fi sănătos atât timp cât oamenii săi sunt bolnavi.
Și în același timp, oameni sănătoși nu pot viețui într-un oraș bolnav.
Alex Găvan
Bucureștiul este INIMA României.
Nu geografic, nu poetic. Este motorul care pompează energie în corpul țării. Inima României este acum bolnavă și trebuie tratată.
Este intoxicată, durata de viață a celulelor scade și în acest ritm, nu peste mulți ani va deveni un pacient cronic, nemaiputându-și împlini sensul. Inima unei țări trebuie să fie exemplu de sănătate. Nu e prea târziu pentru a o recondiționa.
Un mare virus tronează peste București. Un virus care chiar acum ne afectează pe toți. Un virus care ușor, ușor, nediscriminatoriu, ne ucide pe toți.
POLUAREA.
Lucian Muntean / Pressone
Locuitorii Bucureștiului ar putea avea o speranță de viață mai lungă cu patru ani.
Este concluzia oficială a unui raport din 2020 al Institutului Național de Sănătate Publică. Acest lucru s-ar întâmpla dacă autoritățile și-ar îndeplini țintele deja asumate pentru combaterea poluării.
De ani buni, Bucureștiul este în top 3 al celor mai poluate capitale din Uniunea Europeană, înregistrând și cele mai mari pierderi bugetare asociate cu tratarea bolilor cauzate sau înrăutăţite de poluarea aerului, cu o pierdere anuală de 6,35 miliarde EUR.
Stăm la fel de rău în capitală și când vine vorba de spațiul verde pe cap de locuitor. Ne aflăm pe ultimul loc din UE. Cu aproximativ 7-9mp suntem departe de cei 26 mp cât ar trebui să avem potrivit legii.
Spre comparație, Viena avea, în anul 2012, o suprafață de 120 de metri pătrați de spațiu verde per locuitor, fiind urmată de Helsinki (100mp) și Stockholm (86mp). Capitale mult mai mari decât Bucureștiul aveau mai mult spațiu verde, printre ele fiind Londra (27mp), Berlin (38mp), Roma (45mp).
În țara noastră mor prematur 29.000 de oameni în fiecare an din cauza poluării aerului și suntem țara UE cu cel mai mare cost social de sănătate asociate cu acesteia.
După ani și ani de atenționări, România este în procedură de infringement și a și fost condamnată de Curtea de Justiție a Uniunii Europene pentru aerul toxic din București.
Desigur, în București putem sancționa (cu adevărat) marii poluatori (vezi instituțiile abilitate care de ani de zile dau din umeri cand este vorba de arderile ilegale de deșeuri), putem reduce numărul de mașini ce funcționează pe bază de combustibil fosili și face trecerea către electrice, putem folosi transportul în comun (și mai bine), putem merge mai mult cu bicicleta (cel mai bine), dacă am și avea piste pentru asta, putem să plantăm acoperișuri verzi pe blocuri. Putem avea un plan, care de prea multă vreme se lasă așteptat. Dar nu avem.
În același timp, toate aceste acțiuni, cât și altele efectuate în interiorul orașului, nu vor fi suficiente astfel încât să putem preveni amenzile potențial de multe zeci de milioane de euro pe care va trebui să le plătim către UE până în momentul în care vom remedia situația. Ele vor fi plătite de către Primăria Municipiului București, adică din banii noștri, ai tuturor.
Și știți care este marea ironie?
Chiar acum, în timp ce citiți asta, pădurile din jurul Bucureștiului sunt decimate în mod sistematic.
Ultimele rămășițe ale legendarilor codrii ai Vlăsiei sunt zilnic sub asaltul drujbelor.
Alex Găvan
Cu 16% suprafață împădurită, Ilfovul este considerat, conform Codului Silvic, “zonă cu deficit de vegetație forestieră”.
Doar tăierile legale însumează anual echivalentul a 5000 de camioane cu lemne, o cantitate semnificativă date fiind puținele corpuri de pădure rămase în județ.
Nici chiar ariile protejate nu feresc copacii de la a fi doborâți. Deși ele adăpostesc ceea ce are zona mai valoros în materie de patrimoniu natural, toate aceste locuri sunt afectate masiv de exploatările forestiere ale ultimilor ani.
Măcelul stejarilor seculari de la Snagov, Căldărușani, Cernica sau Balotești este de notorietate. Ei sunt depozitarii unei memorii indentitare care, odată pierdută, nu va mai putea fi niciodată recuperată și va crea astfel un gol imposibil de suplinit.
Dar tăierile cu documente în regulă ascund adesea o și o serie de încălcări ale legii. Prin cantitatea tăiată care în realitate poate fi (mult) mai mare decât cea permisă în acte sau prin suprafețele tăiate care nu mai sunt apoi reîmpădurite așa cum prevăd normele.
La toate acestea se adaugă, desigur, tăierile ilegale, fenomen încă cronic peste tot în țară.
În ultimele 12 luni, în Ilfov au fost tăiați peste jumătate de milion de arbori,
mai exact 581 287, în peste 700 de lucrări silvice autorizate.
Google Earth
Dacă de suficient de sus am arunca o privire
asupra Ilfovului și a Bucureștiului și am încerca să ne uitam la pădurile care împrejmuiesc capitala, ceea ce ne-ar frapa imediat ar fi, mai degrabă, lipsa acestor păduri.
Google Earth
Astfel de păduri din jurul localităților îndeplinesc un rol social deosebit, îndeosebi cele din jurul marilor aglomerări urbane.
Prin reducerea prafului și a particulelor aflate în suspensie, prin reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, prin diminuarea zgomotului sau prin reducerea extremelor termice, ele sunt fundamentale pentru un mediu sănătos și lupta împotriva schimbărilor climatice.
În egală măsură, aceste păduri sunt importante atât în alcătuirea unui peisaj armonios cât și pentru recreere, sport, educație sau terapia prin băi de pădure.
Și mai este și valoarea lor pentru biodiversitate, de neprețuit.
Alex Găvan
Conform prevederilor legale în vigoare, funcția principală atribuită prin amenajamentele silvice acestor păduri este socială, având prioritate în faţa celei economice.
Alex Găvan
Cu toată poluarea din oraș și prin dispariția ultimelor păduri din jurul său, rămânem fără aer.
Nu vom avea aer curat în București atâta timp cât, dincolo de măsuri anti poluare luate în interiorul său, în Ilfov nu va exista o centură verde înconjurătoare pentru capitală.
Dezvoltarea orașului este strâns legată de ceea ce se întamplă și se va întâmpla în Ilfov.
Grupul de inițiativă Salvați Codrii Vlăsiei / Fundația Alex Găvan
După deja înființatul Parc Natural Văcărești, această centură verde va reprezenta următorul pas major în materie de plămân verde al Bucureștiului,
următorul pas major în materie de calitatea vieții în oraș și în zona metropolitană.
Alex Găvan
Legislații care să protejeze zonele verzi din jurul marilor aglomerări urbane există deja în majoritatea țărilor UE, sub diferite încadrări, cum ar fi păduri periurbane, recreative (Austria, Lituania), de protecție (Polonia), perdele forestiere, păduri de agrement (Germania).
Astfel, sub diverse forme, cele mai multe țări europene recunosc statutul și rolul special al pădurilor dimprejurul orașelor. Le asigură o protecție sporită, în acord cu amenințările care vizează această categorie forestieră. Dincolo de beneficiile sociale și economice pentru comunitate, ele contribuie și la facilitarea unei planificări urbanistice sustenabile, stopând astfel dezvoltarea imobiliară necontrolată.
Conceptul de centură verde este și el deja utilizat pe scară largă în multe părți ale lumii.
Copenhagen Green Wedges (Danemarca), London Metropolitan Green Belt (Marea Britanie, unde aproape toate orașele mari au prevăzute astfel de zone verzi), Melbourne’s Green Wedges (Australia), San Francisco Bay Area Greenbelt (SUA) și São Paulo City Green Belt Biosphere Reserve (Brazilia) sunt doar câteva exemple.
Cea mai mare centura verde existentă este cea a orașului Ontario, de aproape 810 000 de hectare cuprinzând atât păduri și zone umede cât și pășuni și terenuri agricole.
Dar poate că cea mai inspirațională poveste este și una dintre cele mai vechi și vine din Viena, unde acum o sută cincizeci de ani, locuitorii săi au conștientizat nevoia preotejării spațiului verde. În acest moment Wiener Grüngürtel înconjoară orașul aproape total. Un foarte bun exemplu pentru viitoarea centură verde București-Ilfov.
Cei 3 piloni pentru crearea Centurii Verzi București-Ilfov
(de fapt, Centura Verde-Galben-Albastră, adică păduri, pășuni/terenuri agricole și ape)
I
Punerea sub protecție a puținelor păduri rămase în Ilfov
Prima regulă a conservării este protejarea a ceea ce încă ai, a patrimoniului rămas. Pentru asta, am redactat special un proiect de lege care a fost deja depus la Parlament pe 12 aprilie 2023. Este singurul mod în care ne putem asigura că aceste păduri ne vor bucura și în viitor.
Documentul a fost întocmit cu implicarea deputatelor Diana Buzoianu și Oana Cambera.
Argumentele multiple și complexe pentru protejarea pădurilor din Ilov.
Deținătorii privați ai pădurilor beneficiază de compensații, la cerere, pentru implementarea prevederilor proiectului de lege.
Cuantumul și metodologia acordării compensațiilor sunt cele stabilite prin normele metodologice de acordare, utilizare și control al compensațiilor reprezentând contravaloarea produselor pe care proprietarii nu le recoltează, datorită funcțiilor de protecție stabilite prin amenajamente silvice care determină restricții în recoltarea de masă lemnoasă.
Compensațiile prevăzute în proiectul de lege vor fi asigurate din bugetul Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, suma aproximată la acest moment fiind 1,3 milioane de lei pe an, echivalentul a 261000 Euro. Este o sumă derizorie comparativ cu beneficiile infinite pe care le oferă cetățenilor protejarea acestor păduri.
În prezent, în Ilfov sunt puține locuințe care se mai încălzesc cu lemne, județul fiind unul dintre cele mai dezvoltate, folosindu-se des încălzirea cu gaz și cea electrică.
Chiar și așa cele mai multe depozite de materiale de construcții și magazine de bricolaj au spre vanzare lemn de foc de pe piața internațională.
Iernile sunt din ce în ce mai blânde din cauza schimbarilor climatice, schimbări climatice împotriva cărora putem lupta prin păstrarea și extinderea pădurilor, nu prin tăierea celor din imediata vecinătate a orașelor mari.
Lipsa pădurilor sau a exploatărilor silvice dintr-o anumită zonă nu trebuie să creeze o penurie a lemnului de foc, atâta timp cât RNP Romsilva pune anual pe piață aproximativ 9 milioane de mc în toată România.
În acest moment accesul populației la lemnul de foc este îngreunat de lipsa unei rețele de distribuție și de birocrația excesivă pe care RNP Romsilva o practică în relație cu beneficiarii.
Este cunoscut că lipsa acestui mecanism de distribuție transparent prin care cetățenii se pot aproviziona cu lemn de foc pentru perioadele de iarnă generează speculă și prețuri nejustificat de mari în majoritatea județelor de câmpie din România.
Deoarece RNP Romsilva a alocat deja fonduri importante în bugetul pe 2023 pentru crearea unor noi depozite de lemn de foc care să extindă aprovizionarea comunităților, chiar și acolo unde din păcate nu mai există păduri, așteptările sunt ca accesul la biomasa lemnoasă să fie îmbunătățit pentru județul Ilfov încă de anul acesta – indiferent de volumul de lemn exploatat din pădurile din județ.
***
Din strategia în domeniul energiei elaborată de Consiliul Județean Ilfov reiese că potențialul energetic de biomasă este 96% agricol și doar 4% forestier. Cu alte cuvinte, până și un statut de protecție strictă asupra tuturor pădurilor din județ nu poate afecta mixul energetic sau accesul cetățenilor la energie. Cu atât mai puțin dacă luăm în calcul și extinderea infrastructurii de distribuție a rețelei de gaze naturale pentru clienții casnici din județ, preconizată pentru perioada următoare.
II
Împăduriri și reîmpăduriri
Împreună cu Ministerul Mediului, cu cel al Agriculturii, cu Primaria Municipiului București, cu primăriile localităților din preajmă, cu Consiliul Județean Ilfov precum și cu alte instituții și organizații relevante se vor identifica soluții realiste pentru a face disponibile suprafețe de teren pentru plantări, astfel încât să (re)conectăm (cât mai mult posibil) pădurile deja existente.
În același timp, se vor replanta păduri tăiate care nu au mai fost, între timp, regenerate conform legii.
Răspunsul la eterna întrebare „de unde bani?” este, de data aceasta, unul clar: prin PNRR – Planul Național de Redresare și Reziliență, document ce conține jaloane speciale pentru împăduriri.
La nivelul întregii țări este prevăzută împădurirea a 56.000 de hectare până la finalul anului 2026, conținând inclusiv păduri periurbane. De asemenea, se preconizează crearea de noi zone de păduri urbane, peste 300 de ha, până la finalul lui 2026. Dar este imperativ să nu pierdem vremea.
De asemenea, finanțări complementare pentru obligațiile de împădurire sau regenerare pot fi făcute disponibile atât din fondul de regenerare și conservare al RNP Romsilva cât și prin înființarea program special dedicat al Administrației Fondului de Mediu.
III
Deschiderea pădurii către oameni
Considerăm că accesul în pădure pentru recreere, sport sau educație și la toate celelalte daruri pe care pădurea ni le oferă necondiționat și cu infinită generozitate este un drept al nostru fundamental. În acest moment, conform legislației actuale, accesul în orice pădure din țară, altfel decât pe trasee marcate și omologate este interzis și constituie contravenție. Acest lucru nefiresc și abuziv trebuie să se schimbe.
În acest sens, există un proiect de lege depus în Parlament și care a fost adoptat de către Senat. Urmează votul în Camera Deputaților, forul decizional final.
Alex Găvan
Centura Verde București-Ilfov reprezintă un proiect pe care dacă nu îl tratăm acum cu maximă prioritate și seriozitate, viitorul ni-l va impune oricum la un cost de sănătate, economic, ecologic și etic înmiit.
Centura Verde București-Ilfov, un proiect care în actualul context de poluare dramatică din capitală nu poate lipsi din programul și prioritățile niciunui candidat serios la alegerile locale și în același timp din evaluarea personală pe care și-o face fiecare alegător responsabil.
De asemenea, schimbările climatice cu care ne confruntăm, schimbari care sunt de necontestat și la care noi, oamenii, contribuim din plin, impun conceptul de centuri verzi și în jurul altor orașe din România, atât în agenda oricarui ministru al mediului înclinat către fapte cât și ca subiect ce ține de siguranța națională, în agenda CSAT-Consiliul Suprem de Apărare a Țării.
ARTICOLUL 35 - Dreptul la mediu sănătos
(1) Statul recunoaşte dreptul oricărei persoane la un mediu înconjurător sănătos şi echilibrat ecologic.
(2) Statul asigură cadrul legislativ pentru exercitarea acestui drept.
(3) Persoanele fizice şi juridice au îndatorirea de a proteja şi a ameliora mediul înconjurător.
Platforma civică "Împreună pentru Centura Verde"
Apel la unitate și acțiune pentru aer curat și viitor
Centura Verde București-Ilfov are nevoie de susținători asumați care să o transforme în realitate. Iar asta presupune “deschiderea ochilor” tuturor factorilor de decizie relevanți, actuali sau potențiali, indiferent de partidul din care ei fac parte și înțelegerea lor profundă asupra faptului că trebuie să își dea mâna pentru realizarea acestui obiectiv.
Când politicienii vorbesc despre un mediu curat este bine să îi și întrebăm despre lucrurile concrete pe care le au în plan despre asta și, de ce nu, să le dăm o mână de ajutor.
Către
Domnul Klaus Iohannis, Președintele României
Doamna Alina Gorghiu, Președinta Senatului
Domnul Marcel Ciolacu, Președintele Camerei Deputaților și Președintele PSD
Domnul Nicolae Ciucă, Prim-Ministru și Președintele PNL
Domnul Barna Tanczos, Ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor
Domnul Cătălin Drulă, Președintele USR
Domnul George Simion, Președintele AUR
Domnul Kelemen Hunor, Președintele UDMR
Doamna Ramona Strugariu și domnul Dragoș Pîslaru, copreședinți REPER
Domnul George Cătălin Stângă, Președintele comisiei pentru mediu și echilibru ecologic, Camera Deputaților
Domnul Florin Ionuț Barbu, Președintele comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice, Camera Deputaților
Domnul Claudiu Marinel Mureșan, Președintele comisiei pentru mediu, Senatul României
Domnul Liviu Lucian Mazilu, Președintele comisiei pentru ape, păduri, pescuit și fond cinegetic, Senatul României
Domnul Nicușor Dan, Primarul Municipiului București
Domnul Hubert Thuma, Președintele Consiliului Județean Ilfov
Domnul Marian Petrache, Președintele Consiliului pentru Dezvoltare Regională București-Ilfov
Doamna Renate Weber, Avocatul Poporului
Cu blândețe, dar ferm, neîntârziat, vă solicităm:
I. Înaltul patronaj al Președintelui României, Excelența sa, Klaus Iohannis, pentru platforma civică „Împreună pentru Centura Verde”.
II. Adoptarea și promulgarea proiectului de lege pentru protejarea pădurilor din Ilfov.
III. Un plan integrat al Primăriei Municipiului București și Consiliului Județean Ilfov pentru combaterea poluării, plan care să includă și Centura Verde București-Ilfov.
IV. Includerea centurii verzi în Planul de Dezvoltare Regională București-Ilvov 2021-2027.
V. Un calendar asumat pentru implementarea Centurii Verzi București-Ilfov.
VI. Includerea subiectului legat de poluarea aerului din București pe agenda CSAT-Consiliul Suprem de Apărare a Țării.
Inițiatori
Alex Găvan
Fondatorul platformei civice Împreună Pentru Centura Verde, Alpinist de altitudine, Conservaționist, Spirit Liber
Sunt și stâncă și izvor,
Sunt strămoșii mei,
sunt nor.
Florin Stoican
Geolog, Conservaționist, Cofondator Parcul Național Buila Vânturarița, Cofondator Parcul Natural Văcărești
Pădurile periurbane au un rol esențial în asigurarea calității vieții locuitorilor marilor orașe. Sunt plămânii verzi ai celor mai poluate zone locuite de către oameni, oxigenează aerul și filtrează poluanții, asigură conectarea orășenilor la natură, oferă posibilități multiple de recreere, petrecere a timpului liber și educație, protejează zonele locuite, asigură un microclimat plăcut și conservă biodiversitatea. Pentru toate acestea și multe altele, aceste păduri trebuie protejate și utilizate pentru rolul lor preponderent social și de mediu și trebuie extinse în așa fel încât orășenii să beneficieze la maximum de aceste beneficii.
Parteneri
Susținători
Ambasadori
alex dima
Realizator România Te Iubesc
Zilnic, dreptul la aer curat este încălcat. Se întamplă un adevarat atentat la sanătatea noastră și a copiilor noștri. Vinovati sunt autoritățile, marii poluatori și comoditatea noastră, a tuturor. Toți plătim prețul care se calculează în vieti pierdute. Trebuie să pricepem că stă în puterea noastră să schimbăm această realitate de-a dreptul dramatică.
andreea marin
Fondatoare Fundația Prețuiește Viața
Gata, punct! Cine îmi spune “asta nu se poate schimba la noi, e un drum
închis”, primește raspunsul meu ferm: când depinde de noi, NU EXISTA NU SE POATE! De cine depinde să nu mai acceptam ca pădurile să ne fie îngenunchiate și, odată cu ele, rădăcinilor noastre sa le fie furată viața? Cine răspunde de respirația sănătoasă a copiilor noștri, de verdele din viața lor? Raspunzator e fiecare dintre noi: legiuitori, oameni ce decid regulile jocului și cei ce le respectă sau le încalcă, cei comozi sau cei revoltați, cu toții avem un cuvânt de zis. Să respiram adânc, să deschidem ochii, să acționăm spre schimbarea în bine atât de necesară! Hotărați să fim, si vom afla că “se poate”, chiar și la noi!
***
Melania Medeleanu
Fondatore Zi de Bine
Într-o lume din ce în ce mai cenușie, verdele devine esențial. Pentru ochii nostri, pentru plămânii noștri, pentru viața noastră. Fiecare copac salvat și fiecare copac plantat e un strop de speranță.
eliabeta lipă
Cea mai decorată canotoare din istoria Jocurilor Olimpice, fost ministru al tineretului și sportului
Știm cu toții că Padurile sunt plămânii Planetei, iar verdele este o culoare pe care o asociem subconștient cu viață, vitalitate și sănătate. Într-un oraș sufocat de poluare precum Bucureștiul, în care nu avem grijă de mediu, în care parcurile au devenit o raritate și toată zona mărginașă este o uriașă groapă de gunoi, o Centură Verde este masca de oxigen de care avem atâta nevoie. Pentru noi și pentru generațiile viitoare.
Cristian MUNGIU
Regizor
Sunt foarte multe lucruri încă de îmbunătățit în România, pentru noi și copiii noștri. Cea mai eficace cale de a vedea schimbari în bine e să le facem noi înșine. M-am gândit întotdeauna la țară ca la o ogradă mai mare în care dacă vrei să ai copaci, ai mai întâi grijă de cei existenți și mai și plantezi în plus. Iar dacă vrei să fie curat, faci curat. Sigur, e o ogradă comuna dar poate că mai de folos decât să ne plângem de co-locatarii noștri, e să facem mai întâi noi ceea ce credem că e de facut.
Orieta Hulea
Country Manager WWF România
Pădurile periurbane sunt esențiale pentru adaptarea la efectele schimbărilor climatice și aduc o valoare adăugată pentru biodiversitatea din orașe și sănătatea oamenilor. Este nevoie de un cadru legal care permite punerea sub protecție a pădurilor valoroase existente și refacerea celor degradate.
Valentin Sălăgeanu
Director Greenpeace CEE România
În cea mai mare concentrare urbană din România, unde trăiesc peste 10% din români, natura a devenit un lux. Bucureștiul nu are natură aproape deloc, iar în jurul lui, în județul Ilfov, natura este prădată, distrusă, neglijată și abandonată. Puținul care a mai rămas este exploatat intensiv în pofida nevoilor noastre comune. De aceea, primul pas în direcția reabilitării naturii și a satisfacerii nevoilor noastre reale este protejarea tuturor pădurilor din județul Ilfov.
Iain Trewby
Country Director
FFI România
Este inspirational pentru noi să sprijinim Fundația Alex Găvan și alte organizații in a deschide calea pentru crearea de centuri verzi în România. Încorporarea naturii și a biodiversității în planificarea utilizării terenurilor este crucială pentru bunăstarea noastră. Inițiativa de a desemna legal o astfel de zonă verde va aduce multiple beneficii în ceea ce privește sănătatea oamenilor, reducerea impactului negativ asupra climei și conservarea biodiversității. Proiectul acesta va servi ca studiu de caz pentru dezvoltarea altor centuri verzi ale orașelor din țară.
chris simion
Regizoare, Scriitoare, Fondatoare Grivița53
Alegerile pe care le facem sunt permanent definite de raportarea noastră la natură, ființă, situație. Pădurea nu înseamnă doar lemn. Pădurea înseamnă memorie. Asta salvăm.
DAN Dinu
Fondator „România Sălbatică”, Regizor, Fotograf
Pădurea ne-a fost mereu alături, ne-a oferit hrană și adăpost, aer curat și relaxare. Doar că această prietenie a mers mai tot timpul într-o singură direcție pentru că noi îi dăm pădurii prea puține în schimb. Nu ne cere mult, doar protecție și un pic mai multă cumpătare în exploatarea resurselor pe care le oferă.
Teodor frolu
Vicepreședinte Asociația „Ivan Patzaichin – Mila 23”, Antreprenor
De cateva mii de ani construim orase și infrastructuri din ce în ce mai mari în detrimentul naturii și al pădurilor. A venit timpul să inversam acest proces daca vrem ca Bucureștiul să țină pasul cu cerințele secolului XXI. Centura Verde este “masca cu oxigen” fără de care orașul supra aglomerat își va pierde vitalitalitatea.
Alex a atins stelele cu mâna și de acolo din vârful lumii a înteles valoarea cadoului primit de fiecare dintre noi de la Univers! Când ajunge printre noi, în tumultul orașului, simte că trebuie să faca ceva ca acest “cadou” să nu fie uitat sau pur si simplu stricat din ignoranță sau trufie umana! Și mai știe un lucru și anume că nu poți face nimic singur. Din cauza asta caută continuu parteneri, oameni care nu au ajuns poate la stele, dar care încă “simt” că a venit timpul să dea și ceva înapoi naturii, nu doar sa ia de la ea!!!
ciprian teleman
Geolog, Antreprenor, Consultant, fost ministru al cercetării, inovației și digitalizării
Din momentul în care am auzit de acest proiect curajos, m-am simțit copleșit de visurile și aspirațiile sale. Într-un oraș în care betonul gri și traficul infernal își impun adesea supremația asupra vieții, proiectul #CenturaVerde reprezintă un apel pentru a ne reîntâlni cu natura și a ne ridica viața la un alt nivel. Centura Verde nu este doar o strălucită reprezentare a urbanismului ecologic și un scut eficient în bătălia împotriva poluării din București, ci și un simbol al fraternității și al responsabilității noastre sacre față de mediul care ne găzduiește. Ea aduce în viețile noastre un șirag de momente de respiro și socializare, promovând un mod de viață sănătos și vibrant pentru toți bucureștenii, asemeni unei simfonii în care fiecare notă vibrează în armonie.
În activitățile mele cunosc mulți oameni. Fiecare om are ceva al lui, unic. Învățăm unii despre alții, unii de la alții. De la Alex, în cei 25 de ani de când ne cunoaștem, am învățat cum să te dedici unor lucruri pe care le simți mult deasupra ta și cum să străbați drumul până la ele chiar și atunci când acesta îți scoate în cale dificultăți nebănuite.
Iar acest lucru înseamnă în esență, așa cum o spune el, să învățăm să ne cucerim vârfurile din noi.
charlie ottley
Conservaționist, Regizor și producător „Wild Carpathia”
Centura Verde este esențială nu doar pentru a controla dezvoltarea urbană haotică, ci și pentru a servi orașului drept burete de absorbție a carbonului. Mediile cosmopolite trebuie întotdeauna echilibrate de spații verzi. Acestea oferă un habitat vital pentru biodiversitate și locuri frumoase pentru recreerea locuitorilor orașului. Ele sunt complet sacre și nu ar trebui niciodată erodate sau vandalizate de proiecte imobiliare nesustenabile.
Cristian Lascu
Explorator, Speolog, Geolog, Cofondator Parcul Natural Văcărești, fost redactor șef National Geographic Romania
Nu tu un fluviu care să-l străbată, nu tu un munte, un relief, precum alte
capitale europene. O climă oscilând între canicule și zloată, cu prea
multe betoane și praf. În plus e și cel mai seismic loc din România.
Locuitorii lui isterizați evadezează cum pot din înghesuială spre locurile
de vacanță, aflate departe de o capitală situată la margiunea țării.
Ce ne facem? Totdeauna se mai poate face ceva. Trebuie să ne luăm
inima’n dinți și să schimbăm geografia necăjitei noastre capitale.
Din fericire avem o salbă de lacuri care dau farmec și răcoare peisajului.
Dacă le vom extinde, le vom uni, le vom ocroti de agresiunile imobiliare
lacurile pot ajunge casa rațelor și a pelicanilor, dar poate și a noastră.
Această centruă albastră va trebui înconjurată însă de una verde. Cum?
Plantări, plantări și netăieri, netăieri, până când strănepoții Codrilor
Vlăsiei își vor redobândi cerul pierdut iar ciupercile se vor înmulți sub
frunzarul umed, răscolit doar de colții mistreților.
Centura verde a Bucureșiului pare o utopie frumoasă dar este poate
singura șansă a orașului nostru. Și un proiect de țară.
gabriela szabo
Cea mai bună atletă a lumii, Multiplă Campioană Mondială și Olimpică, fost ministru al tineretului și sportului
Și pentru că tot vorbim despre conexiunea pe care o au iubitorii de mișcare cu natura, haideți să protejam pădurile rămase în jurul Bucureștiului. Indiferent de anotimp, natura are în permanență beneficiile ei, de care noi oamenii avem nevoie pentru a fi mai fericiți și mai sănătoși. Iubiți natura! Protejați natura! Sport Curat!
Vlad craioveanu
Cofondator ImpactHUB, Inițiator ClimAccelerator
Centura Verde nu este despre păduri, este despre calitatea vieții noastre, a tuturor celor care trăim in București și împrejurimi. Este despre prezentul și viitorul nostru.
ciprian stanescu
Presedinte & CEO, Social Innovation Solutions, Fondator Climate Change Summit
Viitorul aparține comunităților, orașelor și țărilor care sunt adaptabile, reziliente și în care cetatenii sunt parte a proceselor de transformare. Bucurestiul viitorului, mai ales din perspectiva climatica, nu arata ca un oras atragator – o calitate a aerului precara, spatii verzi insuficiente si accelerarea traficului si a poluarii industrial. O Centura Verde poate sa devina o solutie pentru un Bucuresti sustenabil si in care cetatenii sa doreasca sa contribuie pe termen lung. Daca punem insa o bariera in calea schimbarilor climatice dar nu reusim sa schimbam comportamentul companiilor, autoritatilor si consumatorilor nu vom putea avea o schimbare reala. Cred ca Centura Verde poate sa ajute nu doar ca sistem de protectie ci si ca inspiratie pentru cetatenii orasului, cetatenii tarii si inclusiv la nivel european.
Alina kasprovschi
Director Executiv, Fundația Comunitară București
Trăim în același oraș și respirăm același aer. Calitatea aerului ne taie din anii de viață și ne otrăvește copiii. Și fiecare dintre noi ar trebui să poată avea un cuvânt de spus despre aerul pe care îl respiră. La Platforma de mediu pentru București credem că doar împreună putem rezolva problemele mari de mediu ale orașului. De asta susțin Centura Verde București-Ilfov – pentru că e o victorie pe care o putem avea și o putem avea împreună.
alexandru tomescu
Violonist
Așa cum nu există o planetă B, nu avem nici un al doilea București. De aceea, trebuie să avem grijă de el cât de bine putem, să îl iubim. Acum 100 de ani Bucureștiul era cunoscut drept “Orașul grădină” datorită arborilor care îl îmbrăcau peste tot. Cum ar fi să îi redăm fie și parțial această culoare verde?
carmen uscatu
Cofondatoare Asociația Dăruiește Viață
M-am luptat să salvez un copac de pe strada mea acum mai mulți ani. În următorul an însă vecinii mei au reușit să îl taie. Anul acesta am văzut că alți vecini au tăiat un tei. Ramurile erau deja înmugurite. Acum văd de la fereastra din dreptul lui o aglomerare de blocuri și case, toate foarte urâte.
Iubesc copacii și pădurile și-mi doresc ca noi oamenii să nu putem trăi fără ele. De fapt nu putem, dar nu știm cu toții asta. De aceea m-am alăturat campaniei. Ca să afle cât mai mulți dintre noi câtă nevoie avem de păduri.
andreas beckmann
Regional CEO WWF Central and Eastern Europe
Greenbelts are all the more important in the face of climate change.
Alexandru Stermin
Biolog, Explorator
Copacii când cresc împreună pot forma o pădure care devine ceva mai mult decât suma copacilor. Poate că tot așa e și cu oamenii care cresc împreună cu pădurea, sunt mult mai mult decât suma lor.
laura bouriaud
profesor, Drept, legislație și politici forestiere, Universitatea Ștefan cel Mare din Suceava
Punctul zero al împăcării cu pădurea și cu societatea este să recunoaștem că noi, oamenii, avem nevoie de pădure și de serviciile ei, nu pădurea de noi.
oana neneciu
Director Executiv
Ecopolis
Protejarea pădurilor periurbane existente în jurul Bucureștiului și extinderea suprafețelor acestora reprezintă poate cea mai importantă măsură pentru îmbunătățirea calității aerului și a vieții bucureștenilor. O centură verde a Bucureștiului ne-ar proteja de sursele de poluare din afara orașului și ar absorbi cantități importante de poluanți din oraș. Dacă vrem un viitor mai bun pentru noi și copiii noștri trebuie să valorificăm această comoară verde a Bucureștiului.
daniel sărdan
Fondator Grupul de inițiativă Salvați Codrii Vlăsiei, Vicepreședinte
Clubul Alpin Român, inginer de mediu
În ultimii 10 ani s-a tăiat inexplicabil, nebunește și accelerat în
toate corpurile de pădure rămase din Codrii Vlăsiei, în Ilfov. Uneori
s-a tăiat mai mult de jumătate din întreaga pădure.
S-a tăiat în arii protejate, s-a tăiat în locuri care ar fi trebuit să
fie arii protejate. Nimeni nu are grija de ariile protejate și nimeni
nu integrează altele noi deși suntem în deficit major.
Dispar stejari seculari, dispar ecosisteme, dispar parcele întregi de
pădure de mare importanță naturală pe care nicio plantare nu le poate
aduce înapoi.
Când lumea o să conștientizeze importanța lor nu o să le mai putem
reface decât cu foarte, foarte mulți bani, în câteva sute de ani, cu
mult efort. O să trebuiască mult mai mulți bani decât profitul ridicol
obținut acum din băgatul pe foc (la propriu) al acestei comori
naturale și istorice.
Deși, în toți acești ani, am făcut numeroase demersuri și sesizări,
deși 99% dintre locuitorii comunităților învecinate pădurilor ne dorim
categoric păstrarea lor, totuși tăierea și transportul legal și ilegal
al arborilor a continuat și continuă zilnic, agresiv, dezarmant,
țintind ultimii dintre cei mai valoroși arbori.
Pe această cale rog autoritățile centrale, locale, cetățenii și
specialiștii să lase posibilele interese personale sau lipsa de
interes în ceea ce privește natura, și să ne mobilizăm să oprim acest
măcel incorect pentru noi, pentru viitor, pentru păduri, pentru aerul
pe care-l respirăm, pentru fiecare specie care dispare, pentru copiii
care vor avea și ei nevoie de natură și sănătate.
Haideți să oprim pierderea, distrugerea naturii de care depindem și noi oamenii.
Magor Csibi
Consultant de leadership, fost Country Director WWF South Korea și WWF România
Pentru că aerul era irespirabil, m-am mutat la un moment dat dintr-un oraș în care îmi plăcea să trăiesc. Vorbesc de Seoul, capitala Coreei de Sud, unde timp de mai bine de 60 de zile în fiecare an, dacă ții la sănătatea ta, nu poți ieși în aer liber fără mască. Cât eram acolo visam să revin în București și să nu mai fiu nevoit să mă uit în fiecare dimineată la nivelul poluării. Doar că între timp și Bucureștiul s-a mai trasparentizat și am aflat că a existat și aici un grad mare de poluare, dar ni s-a ascuns acest lucru. Pentru acei oameni care fac diferența în societate, aerul poate fi un motiv de atracție sau de repulsie. Iar un București dezinteresat de oameni și de poluare mereu va genera plecări, exact din categoria celor mai talentați oameni, persoane de care am avea mare nevoie. Reducerea poluării ar trebui să fie primul pas. La sursă. Însă pe termen lung nu există soluție fără Centura Verde București-Ilfov. De asta aleg să mă implic în aceast proiect.
francisc doboș
Preot paroh Sacre coeur, București
Nu tu un fluviu care să-l străbată, nu tu un munte, un relief, precum alte
anamaria brânză
Multiplă campioană olimpică și mondială la scrimă
Nu tu un fluviu care să-l străbată, nu tu un munte, un relief, precum alte
radu afrim
Regizor de teatru
Nu tu un fluviu care să-l străbată, nu tu un munte, un relief, precum alte
Mihaela miroiu
Profesoară universitară de științe politice, Teoreticiană și militantă feministă
Nu tu un fluviu care să-l străbată, nu tu un munte, un relief, precum alte
mihai morar
Realizator Fain&Simplu
Nu tu un fluviu care să-l străbată, nu tu un munte, un relief, precum alte
florentina fântânaru
Realizatoare De-a Viaţa Ascunselea
Avem în față viața și moartea, binele și răul…și le punem în cumpănă după propria judecată. Cântărim ce este mai bine și ce ne este spre folos. Cred ca am înțeles cu toții că fiecare gură de oxigen te ține în viață. Cred că am înțeles cu toții cât de important este să respiri liber, fără mască, fără frica de a-ți fi monitorizat nivelul de oxigen. Astmul este cea mai frecventă boală cronică la copiii din România. Pădurea este oxigenul de care avem nevoie, iar noi toți avem dreptul constituțional la apă curată și aer sănătos! Susțin Centura Verde!
alex nedea
Jurnalist de investigații RECORDER
Nu tu un fluviu care să-l străbată, nu tu un munte, un relief, precum alte
adrian măniuțiu
Realizator Income Magazine și EM360
Nu tu un fluviu care să-l străbată, nu tu un munte, un relief, precum alte
liana buzea
Codrul des și sănătos este hrana sufletului, a plămânilor, a inimii, a corpului și a întregului sistem din care toți facem parte. Fără el, nu putem exista nici noi.
gabriel păun
Ecolog, Fondator Agent Green și director Animals International
Conservarea codrilor rămași în jurul Capitalei și extinderea lor pe toate terenurile abadonate și degradate a devenit o necesitate. Ne confruntăm cu o amenințare climatică care nu ferește pe nimeni dar pe care o putem îmblânzi dacă vom proteja și extinde scutul verde.
roman tolici
Pictor
Nu tu un fluviu care să-l străbată, nu tu un munte, un relief, precum alte
Loredana-Mihaela Nabar
Director Executiv World Vision
Nu tu un fluviu care să-l străbată, nu tu un munte, un relief, precum alte
Alexandru Lăpușan
Codrul des și sănătos este hrana sufletului, a plămânilor, a inimii, a corpului și a întregului sistem din care toți facem parte. Fără el, nu putem exista nici noi.
Pădurea înseamnă oxigen.Lipsa oxigenului înseamnă lipsa vieții.Lipsa pădurii înseamnă lipsa vieții.
Alex Găvan
Împreună pentru Centura Verde București-Ilfov
Te rugăm frumos, SEMNEAZĂ și ALĂTURĂ-NI-TE ACUM.
Nicio semnătură nu este fără însemnătate.
Fiecare semnătură este de neprețuit.
O petiție susținută de
Alex Găvan
"Împrejurări excepționale, precum cea în care ne aflăm acum, cer acțiuni și măsuri excepționale, cer viziune excepțională și îndrăzneală excepțională. Și etică excepțională. Iar toate astea se pot face doar însuflețiți de o dragoste excepțională."
Alex Găvan
Alex Găvan