Logo Fundatia alex gavan

Pădurea înseamnă oxigen.
Înseamnă Viață.

Un oraș nu poate fi sănătos atât timp cât oamenii săi sunt bolnavi.

Și în același timp, oameni sănătoși nu pot viețui într-un oraș bolnav.

Ultimele rămășițe din codrii Vlăsiei, parte din viitoarea centură verde București-Ilfov

Alex Găvan

Bucureștiul este INIMA României.

Este motorul care pompează energie în corpul țării. Inima României este acum bolnavă și trebuie tratată.

Este intoxicată, durata de viață a celulelor scade și în acest ritm, nu peste mulți ani va deveni un pacient cronic, nemaiputându-și împlini sensul. Inima unei țări trebuie să fie exemplu de sănătate. Nu e prea târziu pentru a o recondiționa.

Un mare virus tronează peste București. Un virus care chiar acum ne afectează pe toți. Un virus care ușor, ușor, nediscriminatoriu, ne ucide pe toți.
POLUAREA.

Poluare în București

Lucian Muntean / Pressone

Locuitorii Bucureștiului ar putea avea o speranță de viață mai lungă cu patru ani.

Este concluzia oficială a unui raport din 2020 al Institutului Național de Sănătate Publică. Acest lucru s-ar întâmpla dacă autoritățile și-ar îndeplini țintele deja asumate pentru combaterea poluării.

Bucureștiul este a doua cea mai poluată capitală din Uniunea Europeană, înregistrând și cel mai mare cost social cauzat de poluare, cu o pierdere anuală de 6,35 miliarde EUR.

Stăm la fel de rău în capitală și când vine vorba de spațiul verde pe cap de locuitor. Ne aflăm pe ultimul loc din UE. Cu aproximativ 7-9mp suntem departe de cei 26 mp cât ar trebui să avem potrivit legislației naționale.

Spre comparație, Viena avea, încă din 2012, o suprafață de 120 de metri pătrați de spațiu verde/locuitor, fiind urmată de Helsinki (100mp) și Stockholm (86mp). Capitale mult mai mari decât Bucureștiul aveau mai mult spațiu verde aferent fiecărui locuitor, printre ele fiind Londra (27mp), Berlin (38mp) sau Roma (45mp).

În țara noastră mor prematur 29.000 de oameni în fiecare an din cauza poluării aerului și suntem țara UE cu cel mai mare cost social de sănătate asociate  acesteia.

După ani și ani de atenționări, România este în procedură de infringement și a și fost condamnată de Curtea de Justiție a Uniunii Europene pentru aerul toxic din București.

Desigur, în București putem sancționa (cu adevărat) marii poluatori (vezi instituțiile abilitate care de ani de zile dau din umeri cand este vorba de arderile ilegale de deșeuri), putem reduce numărul de mașini ce funcționează pe bază de combustibil fosili și face trecerea către electrice, putem folosi transportul în comun (și mai bine), putem merge mai mult cu bicicleta (cel mai bine), dacă am și avea piste pentru asta, putem să plantăm acoperișuri verzi pe blocuri. Putem avea un plan, care de prea multă vreme se lasă așteptat. Dar nu avem.

În același timp, toate aceste acțiuni, cât și altele efectuate în interiorul orașului, nu vor fi suficiente astfel încât să putem preveni amenzile potențial de multe zeci de milioane de euro pe care va trebui să le plătim către UE până în momentul în care vom remedia situația. Ele vor fi plătite de către Primăria Municipiului București, adică din banii noștri, ai tuturor.

Și știți care este marea ironie?

Chiar acum, în timp ce citiți asta, pădurile din jurul Bucureștiului sunt decimate în mod sistematic.

Ultimele rămășițe ale legendarilor codrii ai Vlăsiei sunt zilnic sub asaltul drujbelor. 

Viitorul copiilor nostri este îmbrățișat de Centura Verde, nu de exploatări forestiere în dauna locuitorilor capitalei

Alex Găvan

Cu 16% suprafață împădurită, Ilfovul este considerat, conform Codului Silvic, “zonă cu deficit de vegetație forestieră.

Doar tăierile legale însumează anual echivalentul a 5000 de camioane cu lemne, o cantitate semnificativă date fiind puținele corpuri de pădure rămase în județ.

Nici chiar ariile protejate nu feresc copacii de la a fi doborâți. Deși ele adăpostesc ceea ce are zona mai valoros în materie de patrimoniu natural, toate aceste locuri sunt afectate masiv de exploatările forestiere ale ultimilor ani.

Măcelul stejarilor seculari de la Snagov, Căldărușani, Cernica sau Balotești este de notorietate. Ei sunt depozitarii unei memorii indentitare care, odată pierdută, nu va mai putea fi niciodată recuperată și va crea astfel un gol imposibil de suplinit.

Dar tăierile cu documente în regulă ascund adesea o și o serie de încălcări ale legii. Prin cantitatea tăiată care în realitate poate fi (mult) mai mare decât cea permisă în acte sau prin suprafețele tăiate care nu mai sunt apoi reîmpădurite așa cum prevăd normele.

La toate acestea se adaugă, desigur, tăierile ilegale, fenomen încă cronic peste tot în țară.

Doar în 2022, în Ilfov au fost tăiați peste jumătate de milion de arbori,

mai exact 581 287, în peste 700 de lucrări silvice autorizate.

Tăierile de păduri din Ilfov în 2021

Google Earth

Dacă de suficient de sus am arunca o privire

asupra Ilfovului și a Bucureștiului și am încerca să ne uitam la pădurile care împrejmuiesc capitala, ceea ce ne-ar frapa imediat ar fi, mai degrabă, lipsa acestor păduri.

Imagini satelitare cu zona București Ilfov, octombrie 2022

Google Earth

Astfel de păduri din jurul localităților îndeplinesc un rol social deosebit, îndeosebi cele din jurul marilor aglomerări urbane.

Prin reducerea prafului și a particulelor aflate în suspensie, prin reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, prin diminuarea zgomotului sau prin reducerea extremelor termice, ele sunt fundamentale pentru un mediu sănătos și lupta împotriva schimbărilor climatice.

În egală măsură, aceste păduri sunt importante atât în alcătuirea unui peisaj armonios cât și pentru recreere, sport, educație sau terapia prin băi de pădure.

Și mai este și valoarea lor pentru biodiversitate, de neprețuit.

Magie în pădurea Corbeanca

Alex Găvan

Majoritatea acestor păduri din județ sunt încadrate ca "păduri cu funcții de protecție, predominant sociale". Realitatea din teren este evidentă și arată, din păcate, altceva.

Pădurile din jurul Bucureștiului, un extraordinar dar încă puțin prețuit spațiu de recreere

Alex Găvan

Cu toată poluarea din oraș și prin dispariția ultimelor păduri din jurul său, rămânem fără aer.

Nu vom avea aer curat în București atâta timp cât, dincolo de măsuri anti poluare luate în interiorul său, în Ilfov nu va exista o centură verde înconjurătoare pentru capitală.

Dezvoltarea orașului este strâns legată de ceea ce se întamplă și se va întâmpla în Ilfov.

Tăierile masive din pădurea Vlădiceasca sunt ilustrative pentru ceea ce se petrece și în restul Ilfovului

Grupul de inițiativă Salvați Codrii Vlăsiei / Fundația Alex Găvan

După deja înființatul Parc Natural Văcărești, această centură verde va reprezenta următorul pas major în materie de plămân verde al Bucureștiului,

următorul pas major în materie de calitatea vieții în oraș și în zona metropolitană.

In pădurea Voluntari Totul Este Iubire.

Alex Găvan

Legislații care să protejeze zonele verzi din jurul marilor aglomerări urbane există deja în majoritatea țărilor UE, sub diferite încadrări, cum ar fi păduri periurbane, recreative (Austria, Lituania), de protecție (Polonia), perdele forestiere, păduri de agrement (Germania).

Astfel, sub diverse forme, cele mai multe țări europene recunosc statutul și rolul special al pădurilor dimprejurul orașelor. Le asigură o protecție sporită, în acord cu amenințările care vizează această categorie forestieră. Dincolo de beneficiile sociale și economice pentru comunitate, ele contribuie și la facilitarea unei planificări urbanistice sustenabile, stopând astfel dezvoltarea imobiliară necontrolată.

Conceptul de centură verde este și el deja utilizat pe scară largă în multe părți ale lumii.

Copenhagen Green Wedges (Danemarca),  London Metropolitan Green Belt (Marea Britanie, unde aproape toate orașele mari au prevăzute astfel de zone verzi), Melbourne’s Green Wedges (Australia), San Francisco Bay Area Greenbelt (SUA) și São Paulo City Green Belt Biosphere Reserve (Brazilia) sunt doar câteva exemple.

Cea mai mare centura verde existentă este cea a orașului Ontario, de aproape 810 000 de hectare cuprinzând atât păduri și zone umede cât și pășuni și terenuri agricole.

Dar poate că cea mai inspirațională poveste este și una dintre cele mai vechi și vine din Viena, unde acum o sută cincizeci de ani, locuitorii săi au conștientizat nevoia preotejării spațiului verde. În acest moment Wiener Grüngürtel înconjoară orașul aproape total. Un foarte bun exemplu pentru viitoarea centură verde București-Ilfov.

Cei 3 piloni pentru crearea Centurii Verzi București-Ilfov

(de fapt, Centura Verde-Galben-Albastră, adică păduri, pășuni/terenuri agricole și ape)

I

Punerea sub protecție a puținelor păduri rămase în Ilfov

Prima regulă a conservării este protejarea a ceea ce încă ai,  a patrimoniului rămas. Pentru asta, am redactat special un proiect de lege care a fost deja depus la Parlament pe 12 aprilie 2023. Este singurul mod în care ne putem asigura că aceste păduri ne vor bucura și în viitor.

Documentul a fost întocmit cu implicarea deputatelor Diana Buzoianu și Oana Cambera.

Vezi proiectul de Lege

Argumentele multiple și complexe pentru protejarea pădurilor din Ilov.

Citește documentul

Deținătorii privați ai pădurilor beneficiază de compensații, la cerere, pentru implementarea prevederilor proiectului de lege.

Cuantumul și metodologia acordării compensațiilor sunt cele stabilite prin normele metodologice de acordare, utilizare și control al compensațiilor reprezentând contravaloarea produselor pe care proprietarii nu le recoltează, datorită funcțiilor de protecție stabilite prin amenajamente silvice care determină restricții în recoltarea de masă lemnoasă.

Compensațiile prevăzute în proiectul de lege vor fi asigurate din bugetul Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, suma aproximată la acest moment fiind 1,3 milioane de lei pe an, echivalentul a 261000 Euro. Este o sumă derizorie comparativ cu beneficiile infinite pe care le oferă cetățenilor protejarea acestor păduri.

În prezent, în Ilfov sunt puține locuințe care se mai încălzesc cu lemne, județul fiind unul dintre cele mai dezvoltate, folosindu-se des încălzirea cu gaz și cea electrică.

Chiar și așa cele mai multe depozite de materiale de construcții și magazine de bricolaj au spre vanzare lemn de foc de pe piața internațională.

Iernile sunt din ce în ce mai blânde din cauza schimbarilor climatice, schimbări climatice împotriva cărora putem lupta prin păstrarea și extinderea pădurilor, nu prin tăierea celor din imediata vecinătate a orașelor mari.

Lipsa pădurilor sau a exploatărilor silvice dintr-o anumită zonă nu trebuie să creeze o penurie a lemnului de foc, atâta timp cât RNP Romsilva pune anual pe piață aproximativ 9 milioane de mc în toată România.

În acest moment accesul populației la lemnul de foc este îngreunat de lipsa unei rețele de distribuție și de birocrația excesivă pe care RNP Romsilva o practică în relație cu beneficiarii.

Este cunoscut că lipsa acestui mecanism de distribuție transparent prin care cetățenii se pot aproviziona cu lemn de foc pentru perioadele de iarnă generează speculă și prețuri nejustificat de mari în majoritatea județelor de câmpie din România.

Deoarece RNP Romsilva a alocat deja fonduri importante în bugetul pe 2023 pentru crearea unor noi depozite de lemn de foc care să extindă aprovizionarea comunităților, chiar și acolo unde din păcate nu mai există păduri, așteptările sunt ca accesul la biomasa lemnoasă să fie îmbunătățit pentru județul Ilfov încă de anul acesta – indiferent de volumul de lemn exploatat din pădurile din județ.

***

Din strategia în domeniul energiei elaborată de Consiliul Județean Ilfov reiese că potențialul energetic de biomasă este 96% agricol și doar 4% forestier. Cu alte cuvinte, până și un statut de protecție strictă asupra tuturor pădurilor din județ nu poate afecta mixul energetic sau accesul cetățenilor la energie. Cu atât mai puțin dacă luăm în calcul și extinderea infrastructurii de distribuție a rețelei de gaze naturale pentru clienții casnici din județ, preconizată pentru perioada  următoare.

II

Împăduriri și reîmpăduriri

Împreună cu Ministerul Mediului, cu cel al Agriculturii, cu Primaria Municipiului București, cu primăriile localităților din preajmă, cu Consiliul Județean Ilfov precum și cu alte instituții și organizații relevante se vor identifica soluții realiste pentru a face disponibile suprafețe de teren pentru plantări, astfel încât să (re)conectăm (cât mai mult posibil) pădurile deja existente.

În același timp, se vor replanta păduri tăiate care nu au mai fost, între timp, regenerate conform legii.

Răspunsul la eterna întrebare „de unde bani?” este, de data aceasta, unul clar: prin PNRRPlanul Național de Redresare și Reziliență, document ce conține jaloane speciale pentru împăduriri.

La nivelul întregii țări este prevăzută împădurirea a 56.000 de hectare până la finalul anului 2026, conținând inclusiv păduri periurbane. De asemenea, se preconizează crearea de noi zone de păduri urbane, peste 300 de ha, până la finalul lui 2026. Dar este imperativ să nu pierdem vremea.

De asemenea, finanțări complementare pentru obligațiile de împădurire sau regenerare pot fi făcute disponibile atât din fondul de regenerare și conservare al RNP Romsilva cât și prin înființarea program special dedicat al Administrației Fondului de Mediu.

III

Deschiderea pădurii către oameni

Considerăm că accesul în pădure pentru recreere, sport sau educație și la toate celelalte daruri pe care pădurea ni le oferă necondiționat și cu infinită generozitate este un drept al nostru fundamental. În acest moment, conform legislației actuale, accesul în orice pădure din țară, altfel decât pe trasee marcate și omologate este interzis și constituie contravenție. Acest lucru nefiresc și abuziv trebuie să se schimbe. 

În acest sens, există un proiect de lege depus în Parlament și care a fost adoptat de către Senat. Urmează votul în Camera Deputaților, forul decizional.

"Educație" și conștiență în natura Ilfovului

Alex Găvan

Centura Verde București-Ilfov reprezintă un proiect pe care dacă nu îl tratăm acum cu maximă prioritate și seriozitate, viitorul ni-l va impune oricum la un cost de sănătate, economic, ecologic și etic înmiit.

Centura Verde București-Ilfov, un proiect care în actualul context de poluare dramatică din capitală nu poate lipsi din programul și prioritățile niciunui candidat serios la alegerile locale și în același timp din evaluarea personală pe care și-o face fiecare alegător responsabil.

De asemenea, schimbările climatice cu care ne confruntăm, schimbari care sunt de necontestat și la care noi, oamenii, contribuim din plin, impun conceptul de centuri verzi și în jurul altor orașe din România, atât în agenda oricarui ministru al mediului înclinat către fapte cât și ca subiect ce ține de siguranța națională, în agenda CSAT-Consiliul Suprem de Apărare a Țării. 

ARTICOLUL 35 - Dreptul la mediu sănătos


(1) Statul recunoaşte dreptul oricărei persoane la un mediu înconjurător sănătos şi echilibrat ecologic.
(2) Statul asigură cadrul legislativ pentru exercitarea acestui drept.
(3) Persoanele fizice şi juridice au îndatorirea de a proteja şi a ameliora mediul înconjurător.

Platforma Civică Împreună pentru Centura Verde
Apel la Unitate și Acțiune
Memorandum-ul pentru Aer Curat, Sănătate și Viitor

Centura Verde București-Ilfov are nevoie de susținători asumați care să o transforme în realitate. Iar asta presupune “deschiderea ochilor” tuturor factorilor de decizie relevanți, actuali sau potențiali, indiferent de partidul din care ei fac parte și înțelegerea lor profundă asupra faptului că trebuie să își dea mâna pentru realizarea acestui obiectiv.

Când politicienii vorbesc despre un mediu curat este bine să îi și întrebăm despre lucrurile concrete pe care le au în plan despre asta și, de ce nu, să le dăm o mână de ajutor.

Către

Domnul Klaus Iohannis, Președintele României

Domnul Nicolae Ciucă, Președintele Senatului și Președinte PNL

Domnul Alfred Simonis, Președinte interimar al Camerei Deputaților

Domnul Marcel Ciolacu, Prim-ministru și Președintele PSD

Domnul Mircea Fechet, Ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor

Domnul Nicușor Dan, Primarul Municipiului București

Domnul Hubert Thuma, Președintele Consiliului Județean Ilfov

Domnul Cătălin Drulă, Președintele USR

Domnul Kelemen Hunor, Președintele UDMR

Doamna Ramona Strugariu și domnul Dragoș Pîslaru, Copreședinți REPER

 

Cu blândețe, dar ferm, neîntârziat, vă solicităm:

I. Adoptarea proiectului de lege pentru protejarea pădurilor din Ilfov, propus de către platforma civică „Împreună pentru Centura Verde”.

II. Înființarea unui grup de lucru între părțile semnatare, pe tematica creării Centurii Verzi; realizarea și prezentarea publică a unui calendar asumat de acțiuni și măsuri concrete pentru implementarea Centurii Verzi București-Ilfov.

III. Realizarea și adoptarea unui plan integrat al Primăriei Municipiului București și Consiliului Județean Ilfov pentru combaterea poluării, plan care să includă ca parte din soluție și crearea centurii verzi București-Ilfov.

IV. Includerea Centurii Verzi în Planul de Acțiune pentru un Oraș Verde (PAOV), aferent Municipiului București.

V. Includerea creării Centurii Verzi în Planul de Dezvoltare Regională București-Ilfov 2021-2027.

VI. Includerea subiectului legat de poluarea aerului din București și alte orașe pe agenda Consiliului Suprem de Apărare a Țării.

VII. Sprijinirea extinderii conceptului de Centuri Verzi și la restul țării.

Inițiatori

Alex Găvan

Fondatorul platformei civice Împreună Pentru Centura Verde, Alpinist de altitudine, Conservaționist, Spirit Liber

Sunt și stâncă și izvor,
Sunt strămoșii mei,
sunt nor.

Florin Stoican

Geolog, Conservaționist, Cofondator Parcul Național Buila Vânturarița, Cofondator Parcul Natural Văcărești

Pădurile periurbane au un rol esențial în asigurarea calității vieții locuitorilor marilor orașe. Sunt plămânii verzi ai celor mai poluate zone locuite de către oameni, oxigenează aerul și filtrează poluanții, asigură conectarea orășenilor la natură, oferă posibilități multiple de recreere, petrecere a timpului liber și educație, protejează zonele locuite, asigură un microclimat plăcut și conservă biodiversitatea. Pentru toate acestea și multe altele, aceste păduri trebuie protejate și utilizate pentru rolul lor preponderent social și de mediu și trebuie extinse în așa fel încât orășenii să beneficieze la maximum de aceste beneficii.

Ambasadori

alex dima

Realizator România Te Iubesc

Zilnic, dreptul la aer curat este încălcat. Se întamplă un adevarat atentat la sanătatea noastră și a copiilor noștri. Vinovati sunt autoritățile, marii poluatori și comoditatea noastră, a tuturor. Toți plătim prețul care se calculează în vieti pierdute. Trebuie să pricepem că stă în puterea noastră să schimbăm această realitate de-a dreptul dramatică.

andreea marin

Fondatoare Fundația Prețuiește Viața

Gata, punct! Cine îmi spune “asta nu se poate schimba la noi, e un drum
închis”, primește raspunsul meu ferm: când depinde de noi, NU EXISTA NU SE POATE! De cine depinde să nu mai acceptam ca pădurile să ne fie îngenunchiate și, odată cu ele, rădăcinilor noastre sa le fie furată viața? Cine răspunde de respirația sănătoasă a copiilor noștri, de verdele din viața lor? Raspunzator e fiecare dintre noi: legiuitori, oameni ce decid regulile jocului și cei ce le respectă sau le încalcă, cei comozi sau cei revoltați, cu toții avem un cuvânt de zis. Să respiram adânc, să deschidem ochii, să acționăm spre schimbarea în bine atât de necesară! Hotărați să fim, si vom afla că “se poate”, chiar și la noi!

***

Când spiritul liber de învingător al lui Alex Găvan îți propune să-i fii alaturi în campania sa, nici nu încape discutie: devii parte din armata lui verde, știind clar că a lupta pentru o astfel de cauză, cu claritatea și viziunea propuse de el, nu e o opțiune, ci singura decizie responsabilă. Avem o armă secretă : mintea limpede, îmbrățișată cu inima. Multumesc, Alex, cu convingere, te susțin, te urmez!

mircea cartărescu

Scriitor

Melania Medeleanu

Fondatore Zi de Bine

Într-o lume din ce în ce mai cenușie, verdele devine esențial. Pentru ochii nostri, pentru plămânii noștri, pentru viața noastră. Fiecare copac salvat și fiecare copac plantat e un strop de speranță.

Pădurea înseamnă oxigen.
Lipsa oxigenului înseamnă lipsa vieții.
Lipsa pădurii înseamnă lipsa vieții.

Băile de pădure alături de persoanele dragi sunt o formă de terapie dovedită științific

Alex Găvan

Împreună pentru Centura Verde București-Ilfov

Te rugăm frumos, SEMNEAZĂ și ALĂTURĂ-NI-TE ACUM.

Nicio semnătură nu este fără însemnătate.
Fiecare semnătură este de neprețuit.

O petiție susținută de

Au semnat persoane
Pe câmpurile dintre Periș și Corbeanca întâlnirile cu căprioare sunt mereu o binecuvântare

Alex Găvan

"Împrejurări excepționale, precum cea în care ne aflăm acum, cer acțiuni și măsuri excepționale, cer viziune excepțională și îndrăzneală excepțională. Și etică excepțională. Iar toate astea se pot face doar însuflețiți de o dragoste excepțională."

Alex Găvan

Alex Găvan și #Centura Verde, fără oxigen suplimentar pe vârful Gashebrum 2-8035m, Himalaya, 2019

Alex Găvan